„Republica Moldova a avut un regim de guvernare care și-a zidit un sistem pe parcursul a opt ani, care a fost pus într-o anumită formă de a acționa. Nu este simplu să demontezi acest regim în câteva luni de zile. Este un proces care durează, dar avem o singura soluție: reformarea sistemului administrației publice centrale și îmbunătățirea calității celor care funcționează în acest sistem”, crede Filat.
Premierul consideră că puterea oligarhilor din Republica Moldova, care a reieșit din accesul acestora la instrumentele statului, există și astăzi, dar în altă măsură. „Nu sunt în situația în care să spun că aceștia nu mai au acces la anumite instituții. Din pacate, acest fenomen mai există, dar în cu totul altă măsură. Tentaculele lor mai sunt prinse de anumite instituții, însă mă bucur că ele nu sunt regenerabile, când le tai dintr-un loc, ele nu mai apar în altul”, a menționat premierul.(Jurnal de Chişinău)
Michel à Bruxelles
După ce într-o conferinţă ne-a uimit cu cunoştinţele sale de poloneză, citez ”aşa cum spun polonezii – bonjour maman ”, acum Mihai cel Ghimpu se duce la fraţii noştri de la Bruxelles să îşi ia binecuvîntarea şi foiţa cu instrucţiuni pentru următoarea perioadă. E interesant cum se vor descurca cei de acolo cu „poloneza” domniei sale???
Mihai Ghimpu pleacă astăzi la Bruxelles
Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, pleacă astăzi la Bruxelles, într-o vizită de lucru de o zi.
Vizita lui Mihai Ghimpu fusese anunțată anterior, însă ieri președintele interimar a declarat că nu mai pleacă la Bruxelles, „din cauza unora”, refuzând să spună despre cine este vorba.
În cadrul vizitei, Mihai Ghimpu urmează să aibă întrevederi cu președintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, comisarul european pentru extindere și politică de vecinătate, Stefan Fule, și, posibil, cu președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso.
Potrivit lui Mihai Ghimpu, discuțiile sale cu oficialii europeni se vor axa pe proiectului noii Constituţii, pe depășirea crizei și pe menținerea stabilității. (Jurnal de Chişinău)

O nouă guvernare, o nouă Constituţie

Dacă o nouă guvernare va aduce întotdeauna cu sine şi o nouă Constituţie unde vom ajunge? Şi aşa şubreda bărcuţă a Republicii Moldova e găurită din toate părţile, dacă vom mai avea şi o Constituţie după cum bate vîntul prin capul sec al conducătorilor, care ne va fi viitorul?
Proiectul noii Constituții a fost adoptat definitiv
Numirea procurorului general prin decret prezidențial, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii și excluderea denumirii de „tribunal” din articolul cu privire la instanțele judecătorești, acesta fiind înlocuit prin „curte de casație” și „curte de apel”. Acestea sunt unicele modificări în proiectul noii Constituții, care a fost aprobat astăzi definitiv de către Comisia parlamentară pentru reforma constituțională.
Astfel, dacă va fi adoptată o nouă Constituție a Republicii Moldova, termenul „tribunal” nu va mai figura în legea supremă a țării, acesta fiind înlocuit prin „curte de casație” și „curte de apel”. Totodată, procurorul general va fi propus de către Consiliul Superior al Magistraturii și numit în funcție prin decret prezidențial, spre deosebire de prima variantă a articolului respectiv, care spunea că procurorul general este numit prin votul Parlamentului.
Președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, s-a arătat mulțumit de faptul că proiectul noii Constituții a fost definitivat. „Acum avem de ales între două variante. Sau mergem pe calea referendumului, sau îndeplinim recomandările Comisiei de la Veneția”, a spus Mihai Ghimpu. Potrivit acestuia, în cele ce urmează, partidele politice parlamentare vor discuta acest proiect, care, ulterior, va fi expediat Comisiei de la Veneția spre examinare. Mihai Ghimpu a ținut să menționeze că recomandările experților europeni nu poartă un caracter de obligativitate.
Printre principalele prevederi ale proiectului noii Constituții sunt: limba oficială a Republicii Moldova - româna; dreptul de vot – de la 16 ani; alegerea președintelui prin vot direct, de către popor; Constituția, învestită prin referendum; statutul de republică semiprezidențială pentru Republica Moldova. (Jurnal de Chişinău)

Chirtoacă divulgă nume concrete în cazul Valeriu Boboc / Miliarde şi iar miliarde

Tehica îndatorării e la ea acasă în Republica Moldova. Interesant e cum îşi va onora statul toate aceste obligaţii, cine va profita de pe urma lor. Întrebări al căror răspuns îl vom afla cît de curînd şi totuşi prea tîrziu.

2,6 miliarde de dolari pentru Moldova din partea donatorilor externi

Republica Moldova va beneficia de o asistență financiară de 2,6 miliarde de dolari sau 1,936 de miliarde de euro, pentru anii 2011 – 2013, din partea donatorilor externi, un document în acest sens fiind semnat astăzi la Bruxelles, între premierul Vlad Filat şi comisarul european pentru Extindere şi Politică de Vecinătate, Stefan Fule.
Programul de asistenţă pentru Moldova pentru anii 2011-2013 a fost semnat ca urmare a lucrărilor Şedinţei Grupului Consultativ - Forumul „Parteneriat pentru Moldova”, co-prezidată şi găzduită de Comisia Europeană şi Banca Mondială, la care au participat 32 de instituţii bilaterale şi 10 organizaţii multilaterale de dezvoltare.
În cadrul întâlnirii cu oficialii europeni, Guvernul Republicii Moldova şi-a reafirmat poziţia precum că integrarea europeană reprezintă prioritatea sa de bază.
În alocuţiunea sa, rostită la finalul reuniunii, premierul Filat a menţionat că „pleacă acasă, împreună cu colegii săi, cu mult optimism în ceea ce priveşte viitorul Republicii Moldova”. „Ne întoarcem acasă şi cu o mai mare responsabilitate, vrem să vă demonstrăm prin fapte că avem o guvernare eficientă, transparentă, orientată spre nevoile oamenilor”, a menţionat premierul.
În final, și oficialul europeani, Stefan Fule a menționat că Uniunea Europeană susţine plenar programul Guvernului „Relansăm Moldova”. „Pentru Uniunea Europeană, Moldova este mai mult decât un vecin, este un partener apropiat”, a conchis comisarul european. (Jurnal de Chişinău)

Un popor răbdător

Cum istoria e plină de uimitoarea noastră răbdare – guernatorul BNM a decis că nu ne va mai şoca evoluţia leului. Evident după perioada 90 ce ne-ar mai putea mira dar totuşi nu vine odată şi odată cel puţin o rază de soare prin norul dens al prostiei, mîrşăviei şi trădării conducătorilor?

Guvernatorul BNM: Evoluţia leului nu va şoca

Nu există nicio premisă de şoc în ceea ce priveşte evoluţia leului, a declarat marţi, 23 martie, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţan, solicitat să facă o prognoză a cursului de schimb al monedei naţionale în perioada sărbătorilor de Paşti.
Dorin Drăguţan a spus că informaţia privind intrările şi ieşirile de valută străină din Moldova denotă o revigorare atât a încasărilor din exporturi, cât şi a remitenţelor. Au crescut şi ieşirile de valută, deoarece se observă o sporire a importurilor, aceasta înseamnă că îşi revine şi consumul, ceea ce constituie un semnal pentru o relansare economică.
„Deocamdată aceste semnale pozitive sunt firave. Totuşi, nu văd de unde ar putea să vină presiuni mari asupra leului. Lucrurile pe piaţa valutară sunt absolut normale, volumul tranzacţiilor este sub nivelul celui înregistrat în martie sau decembrie anul trecut. Nu există motive ce ar genera mari fluctuaţii”, a declarat guvernatorul.
Dorin Drăguţan a reamintim că, potrivit prognozelor BNM, trendul general de evoluţie a leului în anul curent va fi unul de apreciere lină. „Desigur, situaţia pe piaţa valutară se dezvoltă în funcţie şi de situaţia în ansamblu în economia ţării, de unele evoluţii externe. Pe parcursul sărbătorilor de Paşti oferta de valută, în special oferta de valută în numerar, va creşte, dar eu cred că aceasta va fi absorbită de importatori”, a conchis Dorin Drăguţan.(Timpul)

Cele şapte minuni ale comuniştilor moldoveni

1. Ultimii comunişti ai Europei au asigurat în timpul guvernării lor o creştere economică „durabilă şi stabilă” ca un balon de săpun…
Aproape zilnic trec pe lângă extrema de sud a CC-ului (cimitirul central) din Chişinău, unde, după renovarea Memorialului „eliberatorilor”, au crescut ca ciupercile după ploaie zeci de cavouri, adevărate mausolee din beton, granit şi marmură pentru viitoarele înhumări ale răposaţilor aleşi. De fiecare dată, mă întreb care să fie oare rostul unor investiţii de zeci de mii de dolari, dacă alături de aceşti investitori mor oamenii ca în timpul Holodomorului moldovenesc. În satul meu natal, Cornova, de exemplu, în această iarnă au decedat de frig, boli şi foame 13 oameni şi s-a născut doar un singur copil. O familie din trei persoane, care n-a avut bani să procure măcar un lighean de cărbuni, a îngheţat toată într-o noapte de ger cumplit. Este satul, care nu i-a lăsat să moară de foame pe Voronin şi familia sa în anii când erau în „ilegalitate şi săraci, lipiţi pământului”. În fruntea gospodăriei colective de atunci se afla un comunist venit din alt sat, pe care Voronin, preşedintele de mai târziu, l-a trimis ambasador în CSI, având o pregătire diplomatică de gradul zero.
În aceste condiţii de genocid au fost aduse mai toate satele noastre, iar liderii kominternişti ai PCRM zilnic fac declaraţii cu care te năucesc despre aşa-zisele „minuni economice şi sociale”, realizate de ei în aproape nouă ani de aflare la putere, criticând vehement primele rezultate - mai mult decât vizibile şi pozitive - ale actualei guvernări democratice.
Am numărat şapte astfel de „minuni”, cărora comuniştii le fac publicitate pe toate căile, sperând să revină la putere, ca să scape de puşcăriile plângăreţe după ei...
Mult trâmbiţata de ei creştere economică doar economiştilor de factură comunistă li se pare un progres: în ultimii nouă ani, Produsul Intern Brut al R. Moldova a crescut cu 48,2% sau 4,5% anual. Numai în nouă luni ale lui 2009 - primul an de criză mondială şi la noi -, cât economia s-a mai aflat sub presiunea comuniştilor, acest indicator s-a diminuat cu 9%. În 2001, comuniştilor le-a revenit o economie care asigura un volum al PIB-ului, în preţuri comparabile, egal cu cel din anul 1965 şi de aproape trei ori mai mic faţă de anul 1990. După creşterea de 48,2%, biata noastră economie naţională, în mari chinuri, a avansat cu cinci ani, de la 1965 la 1970! Adică lozinca de ieri a comuniştilor sovietici „Cincinalul în patru ani!” ei au înlocuit-o cu „Cincinalul în... nouă ani!”.
Cu ritmurile numite mai sus, comuniştii trebuiau să ne mai fericească încă 15 ani, ca să atingem şi nivelul anului 1990. De aici, putem deduce şi secolul în care R. Moldova va atinge nivelul economic mediu european, dacă astfel de forţe moldo- româno-fobe, retrograde şi mincinoase nu vor fi aruncate la groapa de gunoi politic.
Totodată, constatăm că, dacă neocomuniştii asigurau economiei moldoveneşti ritmurile de creştere cu care au crescut economiile Familiei Voronin, poate că şi moldoveni trăiau astăzi ca această familie aleasă... Conform estimărilor noastre, bazate pe dinamica cheltuielilor efectuate de Oleg şi publicate în TIMPUL, veniturile lor au crescut de cel puţin 1.500 de ori, adică anual cu 150 la sută. Asemenea ritmuri, demne de Cartea recordurilor Guinness book, nu a cunoscut până acum niciunul din miliardarii lumii... Dar şi ritmurile de pauperizare a moldovenilor care au ajuns în scurt timp la cel mai scăzut nivel de trai de pe continentul european sunt demne de Cartea Guinness!
Este anecdotică şi stabilitatea economică lăudată de comunişti. Comuniştii iau ca argument al stabilităţii cele câteva procente de creştere economică în comparaţie cu anul 2000, când PIB-ul alcătuia doar 34 la sută din cel al anului 1990. Dar, dacă am lua ca argument al stabilităţii alt indicator, aplicat în întreaga Europă - PIB per locuitor - şi comparat cu media Uniunii Europene, chiar şi orbii ar vedea ce stabilitate de beton am avut noi în aproape nouă ani de neocomunism. Conform calculelor economiştilor Gr. Belostecinic şi C. Guţu, raportul dintre mărimea PIB per locuitor în R. Moldova raportată la media UE a crescut, în opt ani, de la 9,6% în 2001 până la 9,7% în 2008 (pentru comparaţie: în Bulgaria şi România acest raport a crescut în perioada dată de la 28 la 40 la sută). Posibil, doar manualele de teorie economică marxist-leninistă mai pot defini asemenea rezultate ca stabilitate economică... Deocamdată însă, la noi se dezvoltă stabil şi accelerat doar economiile Familiei Voronin şi economiile altor câtorva kominternişti din fruntea PCRM... (Timpul)