Actuala situaţie din România poate fi comparată cu meandrele politice ale anilor 1945-46 prin faptul că suntem martorii şi subiecţii încercărilor de asimilare sau marginalizare a maghiarilor - vezi evenimentele din Slovacia şi Ucraina Subcarpatică -, asemănătoare cu constrângerile postbelice la care a fost supusă maghiarimea din Bazinul Carpatic. Mai mult decât atât, în unele locuri, decretele discriminatorii de atunci, care culpabilizează maghiarimea ca naţiune, sunt reiterate, iar din acest motiv, problema maghiară trebuie să ajungă iar şi iar în faţa forurilor europene. Raportând toate acestea la România, nu este de neglijat strădania guvernului român de a unifica într-o singură naţiune ‚românii de acelaşi sânge’ - ca să folosim cuvintele lui Traian Băsescu. Acest lucru îi ajută, mascat, pe politicienii maghiari să lupte - în interiorul şi în exteriorul graniţelor -, prin metode parlamentare şi diplomatice, evitând capitularea şi confuzia extremistă, pentru adoptarea unei legi a minorităţilor care să conţină drepturi corespunzătoare şi pentru ei şi să garanteze aplicarea lor.
Anul trecut a apărut sub îngrijirea Editurii Pro-Print din Miercurea Ciuc şi cu sprijinul Fundaţiei Communitas - aşadar al UDMR - volumul de 600 de pagini, intitulat ‚Reprezentare a intereselor sau politică de partid? Documente despre istoricul Uniunii Populare Maghiare, 1944-1953’, întocmit de Nagy Mihaly Zoltan şi Olti Agoston, cu studiul introductiv al primului dintre ei. Această vastă colecţie de documente şi studiul introductiv sunt inevitabile şi indispensabile în evoluţia politicilor naţionale din ziua de azi.
Se cuvine să fie cunoscut pe de rost fragmentul din telegrama trimisă de dr. Petru Groza mareşalului Stalin, în data de 8 martie 1945: ‚Guvernul român ştie că administraţia care va pătrunde în această parte de ţară, trebuie să apere drepturile popoarelor conlocuitoare, iar prin maniera sa, trebuie să încetăţenească principiile egalităţii în faţa tuturor locuitorilor.’
Din răspunsul din 9 martie, al lui Stalin: ‚Ţinând cont de faptul că noul guvern român care a preluat acum guvernarea ţării, îşi asumă responsabilitatea pentru asigurarea drepturilor minorităţilor, pentru ordine şi linişte pe teritoriul Transilvaniei, guvernul sovietic a hotărât să îndeplinească cerinţa guvernului român şi, conform acordului de armistiţiu din 12 septembrie 1944, permite introducerea administraţiei guvernului român în Transilvania.’
Ulterior, în cazul în care cineva a avut o altă idee în legătură cu soarta Transilvaniei, i s-au intentat procese de concepţie, a fost executat sau condamnat la pedeapsă grea cu închisoarea. Si nu şi-au putut evita soarta nici liderii Uniunii Populare Maghiare.
Szekely hirmondo, nr. 14 - 09.03.2010
Willmann Walter
Se împarte autonomia şi este gratis!
Nimeni nu va putea arunca cu piatra în premier în cazul în care, sub semnul principiului descentralizării şi al Uniunii Europene, acesta le va acorda autoguvernărilor una, alta: aşezăminte de sănătate, înţelegând aici spitalele şi cabinetele medicale. Cu toţii dorim trup şi suflet drepturi decizionale de sine stătătoare. Noi ştim de câte spitale avem nevoie, de câte dispensare şi de câţi medici de familie.
Vom primi de asemenea şi instituţii de învăţământ de sine stătătoare, chiar şi la nivel de comune, de la grădiniţe până la universităţi . Nu a dorit poporul României, în special maghiarimea minoritară să decidă independent cu privire la destinul său, la instituţiile sale şi numărul acestora? Cum să nu!
Este vorba despre o problemă delicată, ca să nu mai amintim de cele aproape 20 de milioane de euro pe care ar trebui să le folosim pentru reabilitarea şi construirea instituţiilor de învăţământ. Oare este întâmplător că Învăţământul şi Sănătatea vor fi descentralizate într-un an cu dure acţiuni stradale? Să nu fim răi. Autoguvernările vor avea suficiente probleme cu grijile în acest sens şi cu sfera decizională şi atunci va reieşi pe cine am votat de fapt şi dacă aceştia sunt capabili sau nu să decidă.
Haromszek, nr. 5925 - 08.03.2010
Farcadi Botond
Pământul Secuiesc la Budapesta
Prezenţa standului Pământului Secuiesc la târgul internaţional de turism Hungexpo de la Budapesta, care s-a încheiat ieri, a fost urmărit cu un interes uriaş. Mulţi i-au căutat deliberat pe expozanţii din judeţele Harghita, Mureş şi Covasna, iar standul de popularizare a regiunii noastre s-a bucurat aproape fără excepţie de ecouri pozitive în corespondenţele despre eveniment. Evenimentul a captat şi atenţia unei părţi a presei şi clasei politice româneşti (deputatul PD-L de Cluj, Adrian Gurzău, de exemplu). E drept însă că majoritatea au obiectat faptului că Pământul Secuiesc s-a prezentat cu un stand separat de cel al României.
Obiectivul propus - înfăţişarea Pământului Secuiesc drept o entitate separată, prezentarea valorilor sale turistice - a fost atins, interesul manifestat a depăşit aşteptările. Tocmai din acest motiv, procesul demarat anul trecut la Bucureşti - prezentarea Pământului Secuiesc drept un brand turistic de sine stătător - va fi dus mai departe, urmând ca la finele lunii martie, să participe la târgul turistic de toamnă de la Bucureşti - ne-a declarat preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, prezent la deschidere. După cum a afirmat, standul Pământului Secuiesc a fost asemănător cu cel prezentat anul trecut, la Romexpo, cu diferenţa că a fost ridicată şi o poartă secuiască simbolică. Au participat la eveniment reprezentanţi de hoteluri şi pensiuni, conducători de asociaţii turistice, însărcinaţi ai birourilor de turism din Sovata, Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe.
Referindu-se la modul în care a fost primită România, Borboly a apreciat faptul că ministrul turismului, Elena Udrea, nu li s-a alăturat acelor politicieni şi ziarişti care au dorit să transforme cazul într-un circ politic. Elena Udrea a subliniat: Pământul Secuiesc dispune de un potenţial turistic uriaş, iar înfăţişarea sa ca brand de sine stătător ar putea contribui la atragerea de turişti.
