AXA - revista de oceanografie ortodoxă

A+ A A-

CÂNTEC PENTRU SLAVĂ DE ARHANGHELI

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Ce Rarău, ce iezer, care cremeni

i-a rodit în pântec fraţi şi gemeni?

Tânără furtună de lumină

i-a născut din coapsa ei mezină?

S`au desprins dintr`un iconostas

ori din şold de paloş de viteaz?

Poate-au pogorât din dimineaţă,

din azur, din pajuri de sâneaţă,

Poate – auroră şi aiazmă –

s`au fost rupt dintr`o catapeteasmă…

O sămânţă de Arhanghel a căzut

Şi i-a îngerit pe ei, din lut.

Că pe fruntea lor ardea cunună

de Rusalii, ca un cerc de lună,

şi sub coastă pâlpâia o spadă

şi Iisus cu umbră de zăpadă.

Când treceau printre viteji de stei,

codrii verzi se despicau şi ei.

Brazi cântau cu braţu`ntins în soare,

Munţii ascultau în sărbătoare.

Luminând mereu printre prigoane,

se făceau prigoanele icoane.

Temniţa, funingine jilavă,

se sfinţea, în urma lor, cu slavă,

peste ocna lor de mucegai

cerul arunca un pumn de rai…

Braţul lor, în verde arcuire,

boltă înălţa, de mănăstire,

sau căra din mare lespezi drepte:

peste veac clopotniţe şi trepte.

Sfânt al Ţării, Ion Gură-de-aur,

Sfânt pietrar al Neamului şi faur,

şi Vasile mucenic dulgher

cioplitor de fulgere şi cer…

sângele lor – flacără de soare –

era, poate, din aiazmatare,

că s`a dus să fumege, tămâe,

pentru Crucea răstignită`n cue…

Moartea lor de sfântă rugăciune

vor veni altare şi-o vor spune.

Şi baladele s`or pogorâ din munte

să le ducă numele pe frunte.

Basmele şi doina rumânească

vor pleca în veac să povestească

cum la `ngropăciunea `mpărătească,

după sfinţii morţi cum în cazanii,

au mers cozia, rovinele, roşcanii,

basarabii şi vlădicii `n rând,

arnota şi turda, lăcrimând…

Doamne milostive, ruga noastră

păcătoasă şi nevrednică-i şi proastă,

dar îndură-Te de Ţară şi-i arată,

Bunule, în mila Ta curată,

cum ai găzduit la Tine, Sus,

pe cei Doi Sutaşi ai lui Iisus

şi `n Psaltirea Ţării cum i-ai spus:

Ca să vină Ţara şi să-i vadă

ce frumos stau în icoane şi`n baladă…

Cum surâd în verzi iconostase,

cu lumini de-apururea rămase.

Scrişi, muceniceşte, cu văpsele:

mâini de cneaz şi tâmple cu inele,

lângă mucenicii cu smerenii,

lângă voevozii strânşi la denii,

lângă Horia cu oase sfârtecate,

lângă Tudor din fântâna cu agate…

Radu Gyr

Radu Demetrescu-Gyr s-a nascut în anul 1905 la Câmpulung-Muscel. Licenţiat în Litere, a debutat în anul 1924 odata cu apariţia volumului Linisti de schituri, volum care s-a bucurat de o mare apreciere, atât în rândul publicului cât si al criticii românesti. Colaborator statornic în perioada după debut la revista Universul literar şi apoi la alte reviste literare de formaţie naţionalistă (Gândirea, Gând Românesc, Sfarma-Piatra, Decembrie, Vremea, Revista Mea, Revista Dobrogeana si altele, precum si la ziarele: Cuvântul, Buna Vestire, Cuvântul Studentesc etc.), Radu Gyr a publicat numeroase articole, studii literare si poezii. 

Membru de seamă al Mişcării Legionare, Comandant Legionar şi şef al regiunii Oltenia. Conferenţiar la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Este autorul versurilor cântecelor Sfântă Tinereţe Legionară, Imnul Moţa-Marin, Imnul Muncitorilor.

Laureat al mai multor premii ale Societăţii Scriitorilor Români şi ale Academiei Române. În 1940, pe timpul guvernării legionare a fost director general al teatrelor. În această calitate ia initiaţiva înfiinţării Teatrului Evreiesc.

După detenţia de sub regimul lui Carol al II-lea este închis şi de Antonescu, apoi este eliberat şi trimis spre „reabilitare“ în batalioanele de la Sarata. În 1945, regimul comunist îl încadrează în „lotul ziaristilor“ şi îl condamna la 12 ani. Revine acasa în 1956, dar după doi ani este din nou arestat şi condamnat la moarte pentru poezia Ridica-te Gheorghe, ridica-te Ioane! Sub regimul comunist a executat aproape 16 ani de detenţie. 

A suferit chinuri inimaginabile în închisoarea Aiud, cu un regim de celulă aspră. Bolnav grav, cu un prolaps rectal gangrenat, cu hepatită, infiltrat pulmonar TBC, hemofilic, i s-a refuzat orice ajutor medical. Cărturarul Radu Gyr a lăsat în urmă o operă poetică de valoare unică, la care se alatură o muţtime de studii şi eseuri critice, răspândite în periodicele românesti de-a lungul anilor. 

A trecut în veşnicie în anul 1975 (28.04).

Lasă un comentariu

Newsletter AXA

Facebook

Donaţii pentru AXA

AXA România +

Contact

Pentru comenzi:

Ionuţ RUSE: 0721.09.44.47 - This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. ;

Pentru corespondenţă:

Căsuţa Poştală 78, Oficiul Poştal 52, Cod poştal oficiu: 014860, Bucureşti - This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. .

Urmăreşte-ne

Autentificare

Facebook user?

You can use your Facebook account to sign into our site.

Log in with Facebook

LOG IN

© AXA - revista de oceanografie ortodoxă - februarie 2008 - martie 2012