AXA - revista de oceanografie ortodoxă

A+ A A-

BALADA CELOR TREI HAIDUCI

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Slugi, jigodii, măscărici,

târfe, cutre, venetici,vifleim de păpuşari,lipitori, sforari, grăjdari,tot scursori de prin fanar,

şi lingăi şi caţaoni unşi la ţarigrad cuconi se umflară beizadele sub valahul cer de stele. 

Beizadea, lepădătură,

cu trei rafturi de untură

cocoţat în scaun, ca să

stea pe perini de mătasă,

de mătasă diafană

şi să soarbă filigeană.

Iar în ţară e scrie`n buchii,

arnăuţii ca păduchii

bici, urgii, zaveră, jaf

rumînească frunte`n praf

cu spinarea răbojită

stă românul ca o vită.

Judecăţile îi sug

pîn` şi fierul de la plug.

Despuiat pînă la piele,

coapsa-i crapă sub nuiele,

urlă`n jug, coace`n cătuşe,

zace`n ocna de cenuşe…

Temniţi pline rod năluci

de panduri şi de haiduci.

Trece lepra de-a călare

şi`n răscruci la drumul mare,

ştreanguri negre se aţin

holbând leşuri de creştin.

 

Beizadeaua se îngraşe

- gunoiul scurs de pe făraşe -

pîntecos, se umflă`n plin

ca o butie cu vin,

şi căpuşe creşte`n guşe.

Pe mari pungi cu galbini grei

vinde ţara la mişei,

la streini şi cămătari,

pripăşiţi de prin fanar.

Dar în toi de codru lung,

unde stelele împung

şi călare pejivini

intră luna`n vizuini,

când luceferii pieziş

bat arginturi pe furiş,

trei feciori – proptiţi în durdă –

rupţi din soare şi leurdă,

trei flăcăi – haiduci – pe gene

cu amurguri şi poene,

cu ochi mari de căprioară

şi mijlocul trestioară,

braţul: şuier, fruntea: scoc

şi sub coastă şoim de foc,

au ieşit la luminiş

cu luceferii pieptişi.

 

Pe cuţite şi pe barde

jurământ – jeratic arde.

Tremură`n chimir de piele

şi svâcnesc pistoale grele

- guşteri mari, ulii de fier -

svîrcolite din mâner,

par` c`ar vrea să sboare afară

cu aripi de piatră rară.

 

Frunză roşie mărgean

tolănită în rădvan

pe opt perini de mătasă

beizad sus somnoroasă

trece `n toi de noapte groasă.

 

Flăcări lungi de nestemate

trei haiduci ţâşnesc de-odată

ca trei fulgere de piatră,

ca trei zimbrii de agată.

Sar pistoalele afară,

haiduceşte scot pe nară

sburături şi plumb şi pară…

 

În caleaşca de mătase

iată, grasă, unsuroasă,

mîna`n înghiaţă cu inele

lîngă pungi cu mahmudele.

Iar oftatul peste vad,

pe sub cetini lungi de brad,

s`a tot dus spre ţarigrad…

Înghiţi-l-ar criptele,

şoacăţii şi liftele,

liftele spurcatele.

Lovi-l-ar bubatele,

slugile vânduţilor,

serdari arnăuţilor.

Lua-i-ar ducă-se`n pustii,

mânca-i-ar viermii de vii!

 

Muică Ţară, uite graşii,

pezevenchii, ciocoiaşii,

cum îţi scuipă fecioraşii!

Trei haiduci svîrliţi în besne

cu butuci de fier la glesne

în funingine jilavă,

într-o mlaştină buhavă,

Trei haiduci ca trei goruni:

talpa coaptă cu tăciuni,

şoldul ars şi fruntea friptă

şi spinarea`n spăngi înfiptă,

tîmpla rană şi coptură…

mîna `ntoarsă răşchitură…

funii ude cad pe trup…

cleşte roşu smulge unghii…

minghinele sparg genunchii.

 

Alelei! Blestem, blestem,

dar haiducii nu se tem.

Nu se tînguie, nu gem.

Când se frige talpa arsă,

geana lacrimă nu varsă

şi haiducii nu oftează

ci doinesc doină vitează,

doină lungă, legănată,

haiducească şi bărbată.

 

Iar cînd crunţii temniceri

vin la gratia de fier,

văd în temniţă minune:

negre, besnele de tuci

nu mai gîtuie haiduci.

Dar îngeri de scântei

ard în noaptea temniţei.

Trei arhangheli de zăpadă

cîntă, sprijiniţi în spadă!... 

Radu Gyr

Radu Demetrescu-Gyr s-a nascut în anul 1905 la Câmpulung-Muscel. Licenţiat în Litere, a debutat în anul 1924 odata cu apariţia volumului Linisti de schituri, volum care s-a bucurat de o mare apreciere, atât în rândul publicului cât si al criticii românesti. Colaborator statornic în perioada după debut la revista Universul literar şi apoi la alte reviste literare de formaţie naţionalistă (Gândirea, Gând Românesc, Sfarma-Piatra, Decembrie, Vremea, Revista Mea, Revista Dobrogeana si altele, precum si la ziarele: Cuvântul, Buna Vestire, Cuvântul Studentesc etc.), Radu Gyr a publicat numeroase articole, studii literare si poezii. 

Membru de seamă al Mişcării Legionare, Comandant Legionar şi şef al regiunii Oltenia. Conferenţiar la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Este autorul versurilor cântecelor Sfântă Tinereţe Legionară, Imnul Moţa-Marin, Imnul Muncitorilor.

Laureat al mai multor premii ale Societăţii Scriitorilor Români şi ale Academiei Române. În 1940, pe timpul guvernării legionare a fost director general al teatrelor. În această calitate ia initiaţiva înfiinţării Teatrului Evreiesc.

După detenţia de sub regimul lui Carol al II-lea este închis şi de Antonescu, apoi este eliberat şi trimis spre „reabilitare“ în batalioanele de la Sarata. În 1945, regimul comunist îl încadrează în „lotul ziaristilor“ şi îl condamna la 12 ani. Revine acasa în 1956, dar după doi ani este din nou arestat şi condamnat la moarte pentru poezia Ridica-te Gheorghe, ridica-te Ioane! Sub regimul comunist a executat aproape 16 ani de detenţie. 

A suferit chinuri inimaginabile în închisoarea Aiud, cu un regim de celulă aspră. Bolnav grav, cu un prolaps rectal gangrenat, cu hepatită, infiltrat pulmonar TBC, hemofilic, i s-a refuzat orice ajutor medical. Cărturarul Radu Gyr a lăsat în urmă o operă poetică de valoare unică, la care se alatură o muţtime de studii şi eseuri critice, răspândite în periodicele românesti de-a lungul anilor. 

A trecut în veşnicie în anul 1975 (28.04).

Lasă un comentariu

Newsletter AXA

Facebook

Donaţii pentru AXA

AXA România +

Contact

Pentru comenzi:

Ionuţ RUSE: 0721.09.44.47 - This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. ;

Pentru corespondenţă:

Căsuţa Poştală 78, Oficiul Poştal 52, Cod poştal oficiu: 014860, Bucureşti - This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. .

Urmăreşte-ne

Autentificare

Facebook user?

You can use your Facebook account to sign into our site.

Log in with Facebook

LOG IN

© AXA - revista de oceanografie ortodoxă - februarie 2008 - martie 2012