1. INTRODUCERE
În activitatea de cercetare istorică privind trecutul românilor există o lacună care, de mai bine de un secol, dăinuie ca o anomalie inexplicabilă faţă de efortul de lămurire a tuturor aspectelor trecutului acestui neam. Ne referim la existenţa unor vestigii care au constituit cândva un fond muzeistic cu mai mult de o sută de obiecte de colecţie. Aceste obiecte aveau drept caracteristică faptul că, toate, prezentau, înscrise în relief relativ înalt, pe plăci metalice de forme şi dimensiuni diferite, texte şi ilustraţii de un gen bine definit, dar greu de încadrat în corpul vestigiilor epigrafice atestate ca autentice.
Anomalia amintită constă în aceea că ele nu au făcut până acum, şi nu fac nici în prezent, obiectul unui studiu sistematic. Sau, dacă un astfel de studiu a fost vreodată întreprins, el nu a lăsat nici o urmă documentară cunoscută, nici o referire. Totuşi, numărul vestigiilor de acest fel este foarte mare şi ele prezintă, incontestabil, un caracter sistematic, constituindu-se într-un ansamblu unitar atât din punctul de vedere al epigrafiei cât şi din cel al stilului iconografic. Dar chiar în ipoteza unui presupus fals timpuriu sau a unei plăsmuiri moderne trebuie admis că, născocirea şi realizarea lor a cerut o imaginaţie şi un nivel de erudiţie extraordinare iar execuţia lor un volum de muncă artizanală imens. Însă specialiştii în cercetarea trecutului continuă să le dispreţuiască evaluându-le, după o investigare superficială, ca falsuri sau plăsmuiri târzii, posibil din secolul XIX (cf, GRAMATOPOL, M., Dacia Antiqua, Editura Albatros, Bucureşti, 1982, p. 93 ş.u.).
Acest dezinteres este surprinzător şi profund regretabil, mai ales dacă este privit din punctul de vedere al tendinţelor moderne de investigare treptat exhaustivă a tuturor formelor de dezvoltare umană. Această cercetare caută să cuprindă întreg spaţiul vestigiilor inteligibile. Evaluată în acest spirit, completa ignorare sau chiar tratarea cu indiferenţă a motivaţilor care au stat la baza creării unui ansamblu de obiecte atât de sistematic-coerent şi de o amploare atât de mare precum ansamblul pus în evidenţă în continuare, implică riscul de a lăsa să se piardă un fond de vestigii de o nebănuită valoare care aparţine, de drept, generaţiilor viitoare.
Prezentarea în imagini a celor 96 de fotografii ale plăcilor de plumb şi analiza posibilelor semnificaţii ale înscrisurilor de pe ele, au fost redactate cu intenţia de a semnala - eventual, doar de a reaminti celor interesaţi - existenţa acestui fond de vestigii care în momentul de faţă se află în pericol de totală dispariţie....
Comandaţi revista AXA online accesând secţiunea Magazin sau la numărul de telefon 0721.09.44.47 - Ionuţ Ruse sau la e-mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
