Haromszek, nr. 6379 din 02.09.2011

PROGRAM AXAT PE AUTONOMIE

Consiliul Naţional Secuiesc le-a adresat un apel electorilor de pe Pământul Secuiesc şi candidaţilor la alegerile locale din anul 2012, în care cere ca hotărârile Marii Adunări a Autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc (SZON) să fie considerate un principiu director înainte de acordarea voturilor.

În comunicatul de ieri, semnat de preşedintele CNS, Izsak Balazs, se aminteşte că Marea Adunare a Autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc a fost convocată pentru ca autoguvernările să fie implicate în lupta pentru autonomie, să fie creat precursorul instituţiilor autonomiei şi, în cadrul reformei administraţiei publice, să fie adoptată o poziţie de susţinere a integrităţii teritoriale a Pământului Secuiesc. Se consideră important ca hotărârile adoptate de SZON să fie puse în practică, urmând ca acestea să devină liniile directoare ale alegerilor locale. Printre hotărâri figurează între altele şi faptul că Pământul Secuiesc este indivizibil şi acesta poate fi imaginat pe viitor ca unitate administrativă autonomă, care dispune de un surplus de atribuţii. Autoguvernările sprijină statutul de autonomie al CNS, organizează referendumuri în aşezările de pe Pământul Secuiesc în vederea modificării hotarelor administrative, asigură utilizarea oficială a limbii române şi maghiare şi recunosc simbolurile regiunii - imnul, drapelul, simbolul regional SIC şi declararea zilei de 15 martie zi nelucrătoare....

Haromszek, nr. 6389 din 14.09.2011, autor Ferencz Csaba

SIMPOZION ITINERANT DESPRE AUTONOMIE TIROLUL DE SUD, MODELUL

La mijlocul lunii septembrie, la Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Târgu Mureş şi Bucureşti se va desfăşura un simpozion itinerant în cadrul căruia specialiştii din Tirolul de Sud vor prezenta istoricul de succes al autonomiei acestei regiuni. Simpozionul din Sfântu Gheorghe va avea loc mâine (n.t. - 15.09), de la ora 14:30, în sala de şedinţe a Consiliului Judeţean.

Scopul primordial al simpozionului îl reprezintă prezentarea publicului din România istoricul politic, economic şi juridic al regiunii autonome multilingvistice Alto Adige/ Tirolul de Sud - se arată în broşura de informare editată pentru ocazia respectivă, semnată de Komlossy Jozsef, coordonator de program....

Comandaţi revista AXA online accesând secţiunea Magazin sau la numărul de telefon 0721.09.44.47 - Ionuţ Ruse sau la e-mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

Haromszek, nr. 6406 din 04.10.2011,

autor Farkas Reke

NOUL PARTID MAGHIAR SE ORGANIZEAZĂ

Fiecare să-şi stabilească singur soarta, să vină şi să intervină, să devină parte a procesului - cu astfel de cuvinte sunt atraşi cei interesaţi în noul partid, Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), înregistrat de curând. Sunt aşteptaţi şi cei care s-au delimitat de politică în urma dezamăgirilor suferite în ultimele două decenii - a precizat Jakabos Janka, preşedintele judeţean al PPMT.... 

B Kovacs Andras

Reforma în învăţământ şi încrederea în sine a majorităţii

Proiectul de lege privind reforma învăţământului, care va fi înaintat zilele acestea în parlament, cuprinde o noutate. In opinia ministrului educaţiei, naţiunea română se simte suficient de puternică pentru a include în paragrafe prevederi favorabile şi o susţinere financiară deosebită pentru minorităţi. In ceea ce priveşte reforma privind predarea limbii române, acest lucru vizează faptul că elevii şcolilor în care studiază minorităţile să nu fie nevoiţi să înveţe limba statului din manualele destinate pregătirii majoritarilor, urmând ca acest lucru să se facă în baza unei programe şcolare şi a unor manuale speciale.

Haromszek, nr. 5960 din 08.04.2010

Farkas Reka

Relaţii multiculturale şi interetnice / Dialog în impas

Dezbaterea intitulată Relaţii interetnice şi multiculturalism pe Pământul Secuiesc, organizată de extensia din Sfântu Gheorghe a Universităţii Babeş-Bolyai şi de Asociaţia pentru Comunitate nu a putut urni problema din punctul mort în care se află. Mulţi au considerat promiţătoare prezenţa, în calitate de conferenţiar invitat, a lui Cătălin Avramescu, filosof, politolog, consilier al preşedintelui statului Traian Băsescu, însă Avramescu a vorbit mai degrabă de modernizarea României şi necesitatea reformării sistemului electoral şi nu despre problemele care îi leagă sau îi separă pe românii localnici şi pe maghiari.

Sala Gabor Aron a bibliotecii judeţene a fost populată în primul rând de români, fiind prezenţi în primul rând reprezentanţii Partidului Democrat. Au fost prezente de asemenea câteva persoane îngrijorate pentru naţiune, cum ar fi de exemplu Ion Lăcătuşu. Maghiarii au fost reprezentaţi de primarul Antal Arpad, rolul de moderator revenindu-i lui Dan Manolăchescu şi lui Cziprian Kovacs Lorand. Cătălin Avramescu a insistat cu argumente asupra sistemului electoral uninominal. Antal Arpad le-a atras atenţia românilor din sală asupra faptului că cei care luptă împotriva legii privind minorităţile îşi ridică glasul împotriva intereselor românilor de pe Pământul Secuiesc, dat fiind faptul că această normă juridică asigură - în privinţa tuturor comunităţilor care trăiesc în minoritate - dreptul de implicare în problemele culturale şi educaţionale. Poate că acest lucru l-a revoltat pe Ion Lăcătuşu, care l-a rugat pe Avramescu să-i transmită seria de plângeri, enumerându-i problemele românilor asupriţi pe Pământul Secuiesc. Antal Arpad a încercat să justifice faptul că românii primesc un sprijin corespunzător din partea oraşului şi că aceştia nu au fost dezavantajaţi nici în privinţa denumirilor de străzi, dat fiind faptul că străzile principale poartă în continuare numele unor personalităţi maghiare. Dan Manolăchescu a constatat cu tristeţe că politicienii vorbesc despre probleme politice, nu există o atitudine empatică în privinţa abordării reciproce a problemelor şi astfel nu există şanse de multiculturalităţii. Ar fi nevoie de sărbători şi manifestări comune. Ar fi nevoie ca asemeni Tirolului de Sud, prezenţa reprezentantului celeilalte naţiuni să fie cel puţin la fel de importantă în cadrul unor acţiuni ca şi prezenţa propriului reprezentant. Dezbaterea nu a găsit posibilităţi de soluţionare şi a reieşit că politicienii români şi oamenii de rând consideră că viitorul constă în dispariţia UDMR şi în înscrierea maghiarilor în partidele româneşti. Viziunea multiculturală unilaterală a fost oglindită de faptul că discuţiile referitoare la căutarea punctelor comune s-au desfăşurat exclusiv în limba română.

Gyergyoi Kisujsag (Harghita-Gheorgheni), nr. 845 din 18-24.03.2010

A doua Mare Adunare a Autoguvernărilor Ţinutului Secuiesc

Regulamentul intern al Marii Adunări a Autoguvernărilor Ţinutului Secuiesc (MAATS)

1. Delegaţii la MAATS sunt aleşi locali sau judeţeni, respectiv primari din Ţinutul Secuiesc.

2. Limbile oficiale a adunării sunt română şi maghiară. Petru cei care nu cunosc una dintre aceste limbi trebuie să se asigure traducător.

3. MAATS este convocată, în funcţie de necesităţi, cel puţin o dată pe an de către comisia internă.

4. Şedinţele MAATS sunt publice. Se poate dispune şi şedinţă închisă referitor la una sau mai multe puncte de pe ordinea de zi, dacă delegaţii aprobă în proporţie de 2/3 propunerea de şedinţă închisă.

Haromszek, nr. 5924 - 06.03.2010

Sylvester Lajos

Statutul Etniilor din 1945

În urmă cu 65 de ani, la 6 martie 1945, a luat fiinţă guvernul Groza. Acest lucru, împreună cu adoptarea Statutului Etniilor, au constituit condiţia de bază pentru reaprobarea - în urma schimbului de telegrame, din 13 martie, dintre Petru Groza şi Stalin -, de către puterea sovietică, a introducerii administraţiei româneşti în Transilvania de Nord. Vorbim despre acea putere sovietică ce din cauza atrocităţilor româneşti nord-transilvănene (Aita Seacă, Sândominic, Aghireşu, etc.), expulzase anterior formaţiunile paramilitare cu înclinaţii spre crime în masă şi vărsări de sânge, respectiv persoanele care invadaseră administraţiile locale şi pe cele de nivel mai înalt. Prin acest schimb de telegrame s-a lămurit de fapt o dilemă: aceea dacă Transilvania în întregime sau doar o parte din ea să aparţină de România.
Un cunoscut de-al meu, profesor din Trei Scaune de Sus, care cere să nu-i fie dezvăluit numele - nici în ziua de azi nu înţeleg de ce -, a atras atenţia din timp asupra importanţei acestei aniversări şi a Statutului Etniilor, mai ales în zilele noastre, când parlamentul se pregăteşte de adoptarea noii legi a minorităţilor. Prietenul meu a atras atenţia asupra faptului că în anul 1946, la conferinţa de pace de la Paris, nu doar sovieticii ci şi Puterile Aliate au vorbit cu recunoştinţă despre legea nr. 86/1945 din România, lege care, după cum ştim cu toţii, a ajuns să fie adoptată tocmai pentru a decide apartenenţa Transilvaniei. La toate acestea au contribuit, bineînţeles, şi formaţiunile politice maghiare nord-transilvănene de stânga, pe atunci în curs de formare. Formaţiunile maghiare de stânga sud-transilvănene au mers şi mai departe, susţinând capitularea totală a maghiarilor din România.

Ne adresăm autorităţilor statului şi clasei politice româneşti care decid prezentul şi viitorul ţării să-şi îndrepte atenţia şi energia spre problemele reale ale ţării şi ale poporului român.

Noi, românii din Covasna, Harghita şi Mureş, din inima ţării, pe lângă problemele cu care se confruntă toţi fraţii noştri de pe cuprinsul patriei, la peste 90 de ani de la Marea Unire, încă ducem cu greu povara luptei pentru păstrarea identităţii şi a fiinţei noastre naţionale.
Dorim să se înţeleagă că în aceste trei judeţe trăim peste 400.000 de români. Suntem urmaşii celor care secole de-a rândul au înfruntat „cele mai aspre mijloace cu scopul de a ne desfiinţa şi maghiariza”, cum a afirmat cel ce a fost întâiul patriarh al României, Miron Cristea, fiu al Topliţei Române.
În judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş din mijlocul României – pământ natal al poporului român – cu cea mai mare densitate de cetăţi dacice şi castre romane după Ţara Haţegului – se produce un fenomen antieuropean de enclavizare nemaiîntâlnit în Europa. Comunitatea maghiară se transformă într-o masă etnică închisă, blocată între propriile frontiere mentale, obsesiv segregaţioniste.
An de an, cu paşi mărunţi dar hotărâţi, fără oprelişti, s-a ajuns la crearea de facto a unui stat în stat, cu imn, cu drapel, cu stemă. Numai orbii nu văd şi răuvoitorii nu înţeleg direcţia în care se merge. Opinia publică românească trebuie să înţeleagă faptul că probleme precum separatismul, izolarea, a doua limbă oficială, discriminarea românilor pe meleagurile natale nu sunt doar probleme ale românilor din Arcul Intracarpatic, ele vizează întreaga ţară.

Farcadi Botond

Profităm oare de drepturile noastre lingvistice?

Trebuie să profităm de drepturile lingvistice pe care le avem şi să cucerim altele, noi - atenţionează mai multe organizaţii civile maghiare transilvănene în petiţia privind respectarea bilingvismului, la care au aderat zilele trecute tot mai mulţi. La Sfântu Gheorghe a fost organizat, în faţa unui supermarket, chiar şi un protest-fulger pentru inscripţii, servicii în limba maghiară, pentru respect faţă de comunitatea locală.

Europai-Ido, nr. 2 din ianuarie 2010

Nu avem ce discuta cu cercurile care cumpără ţara şi umilesc naţiunea/ Interviu cu V. G., preşedintele Jobbik

-Credeţi că actuala opoziţie complotează cu guvernul? Pentru că ele se luptă reciproc...

Vona Gabor: - La suprafaţă se luptă, însă în ceea ce priveşte problemele strategice, unitatea este aproape deplină. De ce credeţi că a fost atât de urgentă, cu câteva luni înainte de alegeri, distribuirea suspectă a frecvenţelor radio? De ce Parlamentul a găsit de îndată un conducător pentru coordonarea Tribunalului Suprem, instituţie care a prevăzut desfiinţarea Gărzii în perioada de dinainte de Crăciun? Se poate observa că principalul obiectiv al partidelor parlamentare este obstrucţionarea amplificării organizaţiei Jobbik.

- Este posibil ca Jobbik să fie nevoit că facă unele compromisuri ?

V. G.: - Este posibil dar nu este indiferent cu cine. Eu şi Jobbik nu avem ce discuta cu cercurile care cumpără ţara şi cercurile care umilesc naţiunea.